Biblioteca Judeteana "Alexandru si Aristia Aman": www.aman.ro   
   CRAIOVA - MEMORIE ŞI CUNOAŞTERE LOCALĂ: http://memorielocala.aman.ro  [prima pagină]

 

ISTORIA CRAIOVEI
CRAIOVA VECHE îN IMAGINI
BIBLIOGRAFIA CRAIOVEI
ISTORIA PRESEI DOLJENE
PERSONALITĂŢI DOLJENE
CRAIOVA VĂZUTĂ DE PICTORI
BISERICILE CRAIOVEI
MONUMENTE ISTORICE
PARCUL ROMANESCU
CASA MEMORIALĂ ELENA FARAGO


Documente digitizate din colecţiile Bibliotecii "Alexandru şi Aristia Aman" care vor fi accesate din
Biblioteca Europeană Digitală


PARCUL "NICOLAE ROMANESCU"

Parcul Romanescu, cunoscut de a lungul timpului şi sub numele de Parcul Bibescu, Parcul Independenţei sau Parcul Poporului, se află pe locul unde, la mijlocul secolului al XIX-lea, se afla moşia şi grădina familiei Bibescu. Grădina, amenajată de un grădinar neamţ, la iniţiativa marelui logofăt Ioan (Iancu) Bibescu, era amenajată cu pavilioane, bănci, sere.
Dupa 1848, aflată în stare avansată de degradare, grădina a fost cumpărată de Magistratul oraşului de la marele logofăt Ioan Bibescu, scopul cumpărării fiind acela de a o transforma într-o adevărată grădină publică pentru recreerea locuitorilor oraşului. Evenimentele desfăşurate pe plan intern care au dus la Unirea Principatelor au făcut ca aceasta dorinţă a domnitorului Barbu Ştirbei să nu mai poată fi realizată.
La sfârşitul secolului, după mai puţin de 50 de ani de la cumpărarea de către oraş a grădinii de la logofătul Iancu Bibescu, fosta grădină devenise una din cele mai insalubre zone ale oraşului. Lacul era un focar de infecţie iar pe una dintre marginile sale s-au construit grajdurile Primăriei. Reşedinţa de vară a familiei Bibescu a fost şi ea transformată în azil de infirmi.

Proiectul parcului

În 1898, după desemnarea lui Nicolae Romanescu ca primar, se votează un proiect de modernizare a oraşului, unul dintre obiectivele programului fiind acela de a se înfiinţa parcuri şi grădini. Pentru a-şi pune în practică ideea de înfrumuseţare a oraşului, Nicolae Romanescu avea nevoie şi de această zonă.


Arhitectul desemnat pentru realizarea acestui proiect a fost Edouard Redont, cel care a proiectat si Expoziţia Naţională din Parcul Carol - Bucureşti.

Construcţia parcului

Construcţia parcului a început în anul 1897 şi a fost inaugurată în 1903 în prezenţa Regelui Carol. Edouard Redont a dus proiectul viitorului Parc Romanescu la Expoziţia Internaţională de la Paris (1900), iar proiectul a fost premiat cu Medalia de Aur.
Parcul a fost realizat în stil romantic, o sinteză a arhitecturii şi picturii peisagere. Se regăsesc fragmente din tablourile impresioniştilor francezi din secolele XVII-XIX, cât şi ale pictorilor olandezi.

Redont a dat dovadă de geniu la momentul întocmirii proiectului, venind cu idei foarte îndrăzneţe: au fost aclimatizate sute de specii de arbori, arbori care în mod normal nu cresc în condiţiile climatice ale României, a redesenat lacul, a proiectat podul suspendat, a proiectat castelul, a improvizat dealuri şi văi, drumuri, alei şi poteci care însumează peste 35 km lungime totul fiind lucrat în cel mai mic amănunt.

Highslide JS
Chioscul rustic. Perspectiva
Highslide JS
Podul suspendat. Fundatia subterana.
Highslide JS
Pod rustic deasupra cascadei
Highslide JS
Castelul de apa
Highslide JS
Pasarela. Fundatia.

Highslide JS
Castelul de apa
Highslide JS
Raul si cascada
Highslide JS
Valea Fetei. Pietruirea aleelor
Highslide JS
Lacul inferior. Cascada mare si podul rustic
Highslide JS
Lacul superior. Aleea circulara.

Castelul Fermecat a fost imaginat de mintea ingeniousă a lui Redont ca o îmbrăcăminte pentru imensele bazine de apă ce serveau la irigarea parcului, în anii în care totul era proiectat pentru a arăta perfect peste 100 de ani. Grădina zoologică a fost construită tot la începutul secolului. Lângă ea - debarcaderul, iar în apropierea lor se găseşte chioşcul rotund al fanfarei, chioşc comandat la atelierele din Viena. Lângă acesta este teatrul de vară.

Highslide JS
Construirea cascadei mari
Highslide JS
Valea Fetei. Stalpi de consolidare si diguri
Highslide JS
Captarea apelor. Stalpi si pietre
Highslide JS
Valea Fetei superioara. Amenajarea pantelor
Highslide JS
Podul suspendat. Sapaturi subterane.

Highslide JS
Valea Fetei. Daramarea si ridicarea cazarmilor.
Highslide JS
Amenajarea pantelor dupa indepartarea gunoiului
Highslide JS
Pepiniera
Highslide JS
Captare si indiguire

La marginea de sud-est a parcului se găseşte hipodromul, întins pe o suprafaţă de 20 ha, cel mai mare din ţară la începutul secolului. Inaugurat în 1903, era folosit pentru curse de trap şi galop. După cel de-al doilea Război Mondial partea din faţa tribunei a fost transformată în teren pentru concursurile de sărituri peste obstacole. Din anul 2000 nu s-a mai desfăşurat nicio activitate în cadrul hipodromului.

Highslide JS
Pista hipodromului
Highslide JS
Hipodromul. Tribuna si bufetul popular
Highslide JS
Tribuna hipodromului
Highslide JS
Pista hipodromului
Highslide JS
Pepiniera

Highslide JS
Plantarea de-a lungul aleilor
Highslide JS
Casa gradinarului sef
Highslide JS
Vedere generala, spre intrarea principala
Highslide JS
Bazin si jet de apa al fantanii cu Ţapa
Highslide JS
Podul suspendat

Highslide JS
Vedere generală a parcului
Highslide JS
Intrarea principala a parcului
Highslide JS
Inaugurarea castelului de apa
Highslide JS
Inaugurarea podului suspendat.
Highslide JS
Bulevardul Calafatului

În 1943, ca un omagiu adus celui care s-a ocupat îndeaproape de realizarea parcului, la intrarea principală, a fost ridicat un bust al lui N. Romanescu.
De a lungul timpului au fost executate numeroase lucrări care au sporit frumuseţea parcului. Între anii 1954-1956 s-a construit portalul existent azi la intrarea principală, s-a realizat împrejmuirea cu gard cu stâlpi şi soclu de beton şi plasă de sârmă, a fost reconstruit şi mărit debarcaderul. În anul 1964 a fost modernizat iluminatul public şi a fost construită o seră de 1050 m.p., prestigioşi creatori români contribuind cu numeroase lucrări de artă plastică la frumuseţea acestui loc.
Parcul "Nicolae Romanescu", cel mai mare parc natural din estul Europei, ca întindere se află pe locul doi în România, aproximativ 90 de ha, după Herăstrău, zonele verzi, aleile şi zonele împădurite, conferindu-i statutul de cea mai mare zonă verde urbană din România.


Coordonator Vasilica Anghel, în colaborare cu Lavinia Dumitrescu si Dana Popescu (Istoric, Biserici, Monumente, Parcul Romanescu), Flori Stolojan (E. Farago),
Mădălina Băileşteanu - traducător engleză, Constantin Pătru (imagini Craiova veche).

© Biblioteca Judeţeană "Alexandru şi Aristia Aman", Craiova, 2010