Biblioteca Judeteana "Alexandru si Aristia Aman": www.aman.ro   
   CRAIOVA - MEMORIE ŞI CUNOAŞTERE LOCALĂ: http://memorielocala.aman.ro  [prima pagină]

 

ISTORIA CRAIOVEI
CRAIOVA VECHE îN IMAGINI
BIBLIOGRAFIA CRAIOVEI
ISTORIA PRESEI DOLJENE
PERSONALITĂŢI DOLJENE
CRAIOVA VĂZUTĂ DE PICTORI
BISERICILE CRAIOVEI
MONUMENTE ISTORICE
PARCUL ROMANESCU
CASA MEMORIALĂ ELENA FARAGO


Documente digitizate din colecţiile Bibliotecii "Alexandru şi Aristia Aman" care vor fi accesate din
Biblioteca Europeană Digitală


MONUMENTE ISTORICE


Monumentul Domnitorului Barbu Ştirbei

Considerat primul monument public ridicat în Craiova, a fost inaugurat la 8 decembrie 1918. Este amplasat în curtea Bisericii Sfânta Treime - ctitorită de Dumitrana Ştirbei stolniceasa (soţia marelui stolnic Constantin Ştirbei, fost caimacam al Craiovei în anul 1741) - vis-a-vis de Colegiul Naţional "Carol I".
Monumentul a fost executat de sculptorul francez Jean Lecomte du Nouy în 1907 şi a fost turnat în bronz de Varbedienne. Monumentul îl reprezintă pe domnitor în picioare, purtând pe umeri o mantie domnească, iar pe piept mai multe decoraţii. În mâna dreaptă domnitorul ţine un pergament pe care scrie: "Vouă am încredinţat apărarea ţării şi a destinelor noastre”. La picioarele sale este un tânăr care ţine în mână o seceră, iar în cealaltă un snop de grâu. De asemenea, este un vultur cu aripile pregătite pentru zbor. Mai sunt câteva basoreliefuri, pe soclul statuii, reprezentând România, o carte pe care sunt înscrise actele importante din istoria ţării la care a luat parte domnitorul, o hartă reprezentând câmpia Dunării, de la Drobeta Turnu Severin la Brăila şi alte elemente.
Domnitorul Barbu Dimitrie Ştirbei s-a născut la Craiova, în august 1799 şi a murit la Nizza, la 12 aprilie 1869. A domnit între ian. 1949 - 29 oct. 1853 şi 5 oct. 1854 - 25 ian 1856. S-a confruntat cu greutatea întreţinerii armatelor ruso-turce şi puterea comisarilor extraordinari. A obţinut retragerea lor în 1851. A construit Teatrul din Bucureşti, a redeschis multe şcoli, închise în timpul Revoluţiei de la 1848 şi a îmbunătăţit dispoziţiile Regulamentului Organic pentru ţărani. În 1853 s-a retras la Viena , din cauza ocupaţiei ruseşti şi a revenit în 1854 la domnie, sub ocupaţie austriacă, având multe restricţii. După Congresul de la Paris (1856) domnia sa nu s-a mai prelungit.

Bibliografie:
Firan, Florea, Firescu, Alexandru. - Craiova.- Bucureşti: Sport Turism, [1982], p.79
Istoria Craiovei.- Craiova: Editura Scrisul Românesc, 1977, p.280
Petre Gigea-Gorun.- Din amintirile Craiovei. – Craiova:Fundaţia Scrisul Românesc, 2004, p.65
Magda Buce Răduţ.- Trecutul în Craiova de astăzi. – Craiova: Sim Art, 2008, p.183


Bustul lui Ioan Maiorescu

Hotărărea de a se ridica o statuie lui Ioan Maiorescu a fost luată în anul 1909. Fondurile necesare realizării statuii au fost obţinute prin subscripţie publică, numele donatorilor fiind publicate în Revista Ramuri.
Realizarea bustului lui Ioan Maiorescu (bronz) a fost încredinţată sculptorului Ion Iordănescu. Lucrarea a fost terminată în anul 1911 iar inaugurarea a avut loc la 7 ianuarie 1913. Aşezată iniţial în Parcul Bibescu, în 1928 va fi mutată în faţa Colegiului Naţional "Carol I", iar după cutremurul din 1977 pe scuarul din faţa Colegiului Naţional "Elena Cuza". Bustul este lucrat din bronz, iar soclul este construit din piatră de Câmpulung. Din stânca ce formează soclul se desprinde un tors bărbătesc (simbolul timpului) şi cu ambele braţe înfăşoară cu o draperie umerii bustului. Pe soclul de piatră al statuii este săpată inscripţia: "Lui loan Maiorescu 1811-1864, apostol al ideilor naţionale în trei ţări române", iar pe spatele soclului este scris un paragraf dintr-o cuvântare a marelui diplomat român.

Bibliografie:
Firan, Florea, Firescu, Alexandru. - Craiova.- Bucureşti: Sport Turism, [1982], p.79-80
Istoria Craiovei.- Craiova: Editura Scrisul Rom#nesc, 1977, p.280
Petre Gigea-Gorun.- Din amintirile Craiovei. – Craiova:Fundaţia Scrisul Românesc, 2004, p.65


Statuia lui Alexandru Ioan Cuza

Statuia lui Alexandru Ioan Cuza a fost executată în 1912, de către sculptorul italian Raffaello Romanelli. Sculptorul a turnat în bronz două exemplare ale statuii Domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), una pentru Iaşi, cealaltă fiind adusă la Craiova în anul 1912.
Amplasată, în 1935, în faţa hotelului "Minerva", va fi inaugurată abia în 1939, pentru ca un an mai târziu, să fie mutată, în plin centrul oraşului, pe latura dinspre nord a grădinii "English Park", în faţa actualului Palat al Primăriei.
Statuia îl reprezintă pe domnitor în picioare, drept, cu sabia ţinută cu ambele mâini, într-un gest ce sugerează ideea de hotărâre şi demnitate.
Pe soclu, pe ambele laturi, dreapta şi stânga, se află inscripţionate texte cu descrierea măsurilor luate de Alexandru Ioan Cuza în timpul domniei sale.

Bibliografie:
Firan, Florea; Firescu, Alexandru. - Craiova.- Bucureşti : Sport Turism, [1982], p.79
Istoria Craiovei.- Craiova: Editura Scrisul Românesc, 1977, p.280
Magda Buce Răduţ.- Trecutul în Craiova de astăzi. – Craiova : Sim Art, 2008, p.122


Monumentul 1907 Craiova

Monumentul "1907", cea mai înaltă statuie a Craiovei, este amplasat în faţa Parcului Romanescu, pe locul numit cândva "Fântâna lui Bogdan" sau "Fântâna cu ţeapă". Aduce un omagiu ţăranilor care şi-au dat viaţa pentru a-şi obţine drepturile ce li-se cuveneau.
Monumentul executat după un proiect al sculptorului Ion Irimescu, a fost dezvelit în 1963. Compoziţie excelent realizată, monumentul constă, în mare, dintr-o coloană comemorativă şi dintr-un grup de ţărani surprinşi în atitudini dramatice, menite să amintească tragicele evenimente ale acelui an. Ea combină varietăţile de relief de la cel înalt, la cel scund, verticalele , care se succed în adâncime sunt întrerupte de de diagonalel trupului ţăranului ucis.. Privirea trece de la acesta la cei care sugerează, prin verticalitatea lor , continuarea luptei.

Bibliografie:
Firan, Florea, Firescu, Alexandru. - Craiova.- Bucureşti: Sport Turism, [1982], p.82
Istoria Craiovei.- Craiova: Editura Scrisul Românesc, 1977, p.282
Petre Gigea-Gorun.- Din amintirile Craiovei. – Craiova:Fundaţia Scrisul Românesc, 2004, p.65
Schileru, Eugen. – Ion Irimescu, Editura Meridiane, 1969.


Monumentul Fraţii Buzeşti

Monumentul "Fraţii Buzeşti", operă a sculptorului Boris Caragea, se află amplasat în colţul Grădinii Trandafirilor sau a Băniei, în apropierea Caselor Băniei, cu faţa către Colegiul Naţional " Fraţii Buzeşti".
Lucrarea îi reprezintă pe Preda, Stroe şi Radu Buzescu. Pe soclul statuii stă scris: “Preda, Stroe şi Radu Buzescu, căpitani în oastea lui Mihai Viteazul (1593-1601). Cinste şi recunoştinţă veşnică înaintaşilor eroici care au luptat cu neînfricare pentru liberate, unitate şi neatîrnare, punând temelii trainice edificiului României socialiste”.

Bibliografie:
Firan, Florea, Firescu, Alexandru. - Craiova.- Bucureşti: Sport Turism, [1982], p.82
Magda Buce Răduţ.- Trecutul în Craiova de astăzi. – Craiova: Sim Art, 2008, p.184



Coordonator Vasilica Anghel, în colaborare cu Lavinia Dumitrescu si Dana Popescu (Istoric, Biserici, Monumente, Parcul Romanescu), Flori Stolojan (E. Farago),
Mădălina Băileşteanu - traducător engleză, Constantin Pătru (imagini Craiova veche).

© Biblioteca Judeţeană "Alexandru şi Aristia Aman", Craiova, 2010